Povestea clasică o ştim toţi, dar iată cum arătă povestea în zilele noatre, scrisă de un copil:
A fost odată o capră. Părăsită de soţul ţap, care a plecat peste graniţe la cules de căpşuni, biata făptură abia reuşea să-şi educe cei trei iezi.
Iedul cel mare şi cel mijlociu, cât era ziua de mare, navigau pe INTERNET sau jucau COUNTER-STRIKE în reţea pe calculatoarele lor performante. Numai iedul cel mic făcea treabă în casă, spăla lenjeria intimă a femiliei şi dădea cu aspiratorul. În restul timpului învăţa pentru şcoală sforăind de zor.
În fiecare sâmbătă carpra se aranja, se ruja, se parfuma şi pleca la CHINA TOWN să facă cumpărături. Înainte de a ieşi din casă, stabilea parola, care în acea săptămână era: DESCHIDEŢI UŞA@REPEDE.CAPRA.
La pândă, era lupul, fost director la banca Partaloagele, acum şomer, asculta cu atenţie. Acest personaj hămesit, furios şi deprimat, deoarece dormea doar o oră pe noapte, avea gânduri diaboleşti.
După plecarea caprei, care-ncălecă pe o motocicletă SUZUKI, ultimul răcnet, lupul în faţa tastaturii de la uşă încerca parola pe care o auzise. După mai multe rateuri, intră în casă. Aici se ospătă cu cei doi iezi mari şi fură computerele lor şi o placă video GeForce 4 FX 7800 GT.
După această scenă horror, capra veselă şi plină de cumpărături, se întoarce acasă cu solniţele cu sare, vegetale, pungi cu lapte şi mai multe.
Dar povestea nu se termină aici. Capra află toată tragedia de la iedul cel mic şi, tâmpită de durere, puse la cale, RĂZBUNAREA (un plan diabolic).
Fără pic de milă, mama capră îl invită pe lup la un ospăţ de sufletul celor ajunşi în stomacul său.
Scaunul pe care se aşeză criminalul lup e dubios. Acesta, cu un răcnet de cel puţin 160 decibeli, se prăbuşeşte în groapa pregătită cu sadism de capră. La rugăminţile lupului: „Help Cumătră!” ea rămâne surdă şi mută.
Din această povestire învăţăm că „răzbunarea e dulce şi bună şi e bine să ţi-o faci singur cu sadism şi mult sânge rece CA O CAPRĂ”.
A fost odată o capră. Părăsită de soţul ţap, care a plecat peste graniţe la cules de căpşuni, biata făptură abia reuşea să-şi educe cei trei iezi.
Iedul cel mare şi cel mijlociu, cât era ziua de mare, navigau pe INTERNET sau jucau COUNTER-STRIKE în reţea pe calculatoarele lor performante. Numai iedul cel mic făcea treabă în casă, spăla lenjeria intimă a femiliei şi dădea cu aspiratorul. În restul timpului învăţa pentru şcoală sforăind de zor.
În fiecare sâmbătă carpra se aranja, se ruja, se parfuma şi pleca la CHINA TOWN să facă cumpărături. Înainte de a ieşi din casă, stabilea parola, care în acea săptămână era: DESCHIDEŢI UŞA@REPEDE.CAPRA.
La pândă, era lupul, fost director la banca Partaloagele, acum şomer, asculta cu atenţie. Acest personaj hămesit, furios şi deprimat, deoarece dormea doar o oră pe noapte, avea gânduri diaboleşti.
După plecarea caprei, care-ncălecă pe o motocicletă SUZUKI, ultimul răcnet, lupul în faţa tastaturii de la uşă încerca parola pe care o auzise. După mai multe rateuri, intră în casă. Aici se ospătă cu cei doi iezi mari şi fură computerele lor şi o placă video GeForce 4 FX 7800 GT.
După această scenă horror, capra veselă şi plină de cumpărături, se întoarce acasă cu solniţele cu sare, vegetale, pungi cu lapte şi mai multe.
Dar povestea nu se termină aici. Capra află toată tragedia de la iedul cel mic şi, tâmpită de durere, puse la cale, RĂZBUNAREA (un plan diabolic).
Fără pic de milă, mama capră îl invită pe lup la un ospăţ de sufletul celor ajunşi în stomacul său.
Scaunul pe care se aşeză criminalul lup e dubios. Acesta, cu un răcnet de cel puţin 160 decibeli, se prăbuşeşte în groapa pregătită cu sadism de capră. La rugăminţile lupului: „Help Cumătră!” ea rămâne surdă şi mută.
Din această povestire învăţăm că „răzbunarea e dulce şi bună şi e bine să ţi-o faci singur cu sadism şi mult sânge rece CA O CAPRĂ”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu